” <\/p>\n
Unele boli ale pisicilor pot fi recunoscute numai atunci c\u00e2nd este aproape prea t\u00e2rziu. Al?ii pot ucide animalul \u00een c\u00e2teva zile. Este cu at\u00e2t mai important s? lua?i \u00eentotdeauna \u00een serios orice schimb?ri care v? afecteaz? pisica. O privire de ansamblu asupra celor mai periculoase boli ale pisicilor.<\/p>\n
Insuficien?a renal? cronic? este una dintre principalele cauze de deces la pisicile domestice \u00een v\u00e2rst?. Lucrul dificil la ea este c? r?m\u00e2ne adesea nedetectat? pentru o lung? perioad? de timp. Primele simptome, cum ar fi pierderea poftei de m\u00e2ncare, cre?terea consumului de alcool, v?rs?turi, pierderea \u00een greutate ?i oboseal? apar de obicei numai atunci c\u00e2nd s-au pierdut mai mult de dou? treimi din func?ia renal? ini?ial?. Efectele secundare ale bolii sunt variate ?i pot varia de la diaree ?i m\u00e2nc?rime la hipertensiune arterial? ?i deshidratare p\u00e2n? la convulsii.<\/p>\n
Potrivit pentru aceasta: <\/p>\n
Aceste lucruri sunt otr?vitoare pentru pisici<\/p>\n<\/p>\n
Peste 50% dintre pisicile diagnosticate cu insuficien?? renal? cronic? au peste ?apte ani. Dar animalele care au doar c\u00e2teva luni pot fi, de asemenea, afectate. Anumite rase sunt deosebit de vulnerabile, inclusiv Maine Coon, abisinian, siamez, albastru rus ?i birmanez. Insuficien?a renal? poate fi cauzat? de o infec?ie, o boal? autoimun?, hipertensiune arterial? sau otr?vire. Tratamentul se efectueaz? \u00een principal prin reducerea con?inutului de proteine ???i fosfa?i din furaje. Exist? o diet? special? pentru aceasta. Efectele secundare, cum ar fi cre?terea tensiunii arteriale sau tulbur?rile digestive, pot fi tratate cu medicamente.<\/p>\n
Parvovirusurile responsabile de infec?ia cu boala pisicii sunt extrem de rezistente. Pot supravie?ui la temperatura camerei \u00een fecalele animalului timp de cel pu?in ?ase luni. \u201eChiar ?i cele mai mici cantit??i de fecale sunt suficiente pentru o infec?ie, pe care o transporti \u00een apartament cu pantofii\u201d, spune dr. Michael Leschnik de la VetmedUni Viena. \u00cen acest fel pute?i deveni singur purt?torul de viru?i. Boala este de obicei sever?. Apatia, febra, pierderea poftei de m\u00e2ncare, v?rs?turile ?i diareea sunt doar c\u00e2teva dintre simptomele posibile.<\/p>\n
\u201eO ?ans? de supravie?uire este dat? numai cu efort medical maxim\u201d, explic? Leschnik. F?r? un tratament adecvat, scade la zece procente. Diareea sever? poate duce la deshidratare. De asemenea, poate ap?rea anemie, \u00een special din cauza excre?iei de s\u00e2nge din fecale. Deoarece celulele din intestinul sub?ire infectate de virus sunt distruse, bacteriile intestinale ?i toxinele care sunt excretate \u00een mod normal pot p?trunde \u00een fluxul sanguin, ceea ce poate duce uneori la otr?virea s\u00e2ngelui.<\/p>\n
\u00a9 iStockphoto.com <\/p>\n
M?surile de tratament includ hr?nirea for?at? ?i transfuziile de s\u00e2nge.reduslim amazon<\/a> Antibioticele sunt utilizate pentru a contracara r?sp\u00e2ndirea bacteriilor. Infuziile sunt concepute pentru a compensa pierderea de lichid. Datorit? riscului ridicat de infec?ie, animalele bolnave trebuie separate de cele s?n?toase. Doar respect\u00e2nd m?suri stricte de igien?, alte pisici care tr?iesc \u00een gospod?rie pot \u00eempiedica infectarea. De altfel, singura protec?ie fiabil? este vaccinarea.<\/p>\n Fibrosarcomul este o tumoare malign? a pielii. De obicei apare \u00eentre omopla?i sau pe partea lateral? a abdomenului ?i a peretelui toracic. Este deosebit de frecvent la pisicile cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre opt ?i doisprezece ani. Fibrosarcomul este de obicei \u00eendep?rtat chirurgical. Uneori, o parte a omopla?ilor sau chiar o coast? trebuie \u00eendep?rtat? – \u00een func?ie de locul \u00een care se afl? tumora. Membrele pot fi, de asemenea, afectate.<\/p>\n Chimioterapia sau radioterapia pot fi, de asemenea, utilizate pentru a elimina tumora. Cu toate acestea, acestea nu sunt de obicei utilizate ca o singur? terapie, ci \u00een combina?ie cu interven?ia chirurgical?. Probabilitatea ca tumora s? se metastazeze este destul de sc?zut?. Pe de alt? parte, riscul ca o tumoare s? se formeze din nou dup? \u00eendep?rtare este relativ mare, cu p\u00e2n? la 70%.<\/p>\n “Gripa pisic? este o boal? infec?ioas? grav?. De?i nu este de obicei fatal?, poate provoca probleme pentru via??”, avertizeaz? medicul veterinar. ?i atunci c\u00e2nd nu este tratat corespunz?tor. O r?ceal? acut? se poate transforma \u00eentr-una cronic?. De asemenea, este posibil ca pisica s? orbeasc?, iar boala afecteaz? de obicei ?i ochii.<\/p>\n \u00a9 iStockphoto.com <\/p>\n \u00cen plus fa?? de febr?, str?nutul, tusea, zgomotul zgomotos la respira?ie ?i o secre?ie incolor? p\u00e2n? la galben-purulent care iese din nas ?i ochi, consumul redus de alimente ?i comportamentul apatic indic?, de asemenea, o boal?. Deoarece agen?ii patogeni excreta?i supravie?uiesc timp de c\u00e2teva s?pt?m\u00e2ni ?i pot fi transmise prin \u00eembr?c?minte ?i obiecte, pisicile care tr?iesc exclusiv \u00een apartament ar trebui, de asemenea, s? fie vaccinate \u00een mod regulat \u00eempotriva gripei pisicilor.<\/p>\n A?a-numita peritonit? infec?ioas? felin? este una dintre cele mai frecvente cauze de deces la pisici. Este cauzat de a?a-numitul coronavirus felin, care este inofensiv \u00een sine. Dac? sunte?i infectat, ve?i avea diaree sau febr?, dac? exist?. Dar dac? virusul muta, ceea ce este cazul \u00een aproximativ cinci p\u00e2n? la zece la sut?, pisica este sortit? mor?ii sigure. Odat? ce boala a izbucnit, speran?a de via?? este de doar c\u00e2teva zile p\u00e2n? la s?pt?m\u00e2ni.<\/p>\n Potrivit pentru aceasta: <\/p>\n Ar trebui s? v? vaccina?i pisica \u00eempotriva acestui lucru<\/p>\n<\/p>\n Simptomele sunt destul de nespecifice. De obicei, animalul este apatic, nu mai m?n\u00e2nc? ?i, prin urmare, pierde \u00een greutate. Pe l\u00e2ng? v?rs?turi ?i diaree, pot ap?rea infec?ii oculare ?i dificult??i de respira?ie. Deoarece virusul mutant poate ataca ?i sistemul nervos central, sunt posibile simptome neurologice. Un abdomen m?rit indic? rev?rs?ri \u00een abdomen ?i piept. Virusul poate fi transmis prin \u00eembr?c?minte ?i obiecte. Exist? o vaccinare, dar eficacitatea sa este extrem de controversat?.<\/p>\n O gospod?rie \u00een care a tr?it o pisic? cu FIP trebuie cur??at? ?i dezinfectat? temeinic dup? moartea acesteia. \u00cenainte de a aduce un nou pisoi acas?, ar trebui s? a?tepta?i cel pu?in trei luni. Aceasta este singura modalitate de a v? asigura c? nu mai exist? viru?i ?i c? infec?ia este imposibil?. C\u00e2nd aduce?i dou? sau mai multe pisici \u00eempreun?, trebuie s? ave?i grij? s? nu combina?i niciodat? un animal care nu poart? virusul cu unul care este pozitiv.<\/p>\n \u201ePisicile mai \u00een v\u00e2rst?, \u00een special, au deseori probleme cu inima\u201d, spune Leschnik. Boala cardiac? cel mai frecvent diagnosticat? la pisici este cardiomiopatia hipertrofic?, care determin? \u00eengro?area mu?chiului inimii. Acest lucru apare adesea \u00een leg?tur? cu o tromboz? aortic?. Aici se formeaz? cheaguri, care mai devreme sau mai t\u00e2rziu duc la \u00eenchiderea arterelor din picioarele posterioare sau – \u00een cazuri mai rare – picioarele din fa??. Rezultatul este durerea sever? ?i paralizia extremit??ilor corespunz?toare.<\/p>\n \u00a9 iStockphoto.com <\/p>\n Semnele cardiomiopatiei pot include pierderea poftei de m\u00e2ncare, reticen?a \u00een mi?care, respira?ia dificil? ?i g\u00e2f\u00e2itul. Uneori, \u00eens?, nu exist? deloc simptome p\u00e2n? la sf\u00e2r?itul bolii, c\u00e2nd lichidul se acumuleaz? \u00een pl?m\u00e2ni sau \u00een cavitatea toracic?. Medica?ia administrat? depinde de obicei de pacient. De obicei se utilizeaz? agen?i de deshidratare ?i preparate concepute pentru a contracara progresia bolii.<\/p>\n Spre deosebire de oameni, pisicile afectate vor avea \u00eentotdeauna o tiroid? hiperactiv?, dar niciodat? o tiroid? subactiv?. Se vorbe?te aici despre a?a-numitul hipertiroidism. Metabolismul este accelerat prin supraproduc?ia hormonilor tiroidieni. Consecin?ele sunt de obicei pierderea \u00een greutate, \u00een ciuda cre?terii poftei de m\u00e2ncare, cre?terea consumului de alcool ?i, \u00een consecin??, cre?terea cantit??ii de urin?. Blana poate fi ?ubred? ?i poate c?dea pe alocuri. Activitatea crescut? a pisicii poate fi, de asemenea, adesea observat?.<\/p>\n De asemenea, interesant: <\/p>\n Cele mai mari concep?ii gre?ite despre pisici<\/p>\n<\/p>\n V?rs?turile ?i diareea sunt, de asemenea, posibile. Unele pisici afectate se comport?, de asemenea, mai agresiv dec\u00e2t omologii lor s?n?to?i. Ici ?i colo boala se manifest? ?i prin apetitul sc?zut, indiferen?a ?i g\u00e2f\u00e2itul. Tiroida hiperactiv? poate afecta ?i alte organe. Tratamentul se face cu un medicament care reduce produc?ia de hormoni tiroidieni. Este recomandabil s? \u00eencepe?i cu o doz? mic? ?i s? cre?te?i treptat dac? este necesar.<\/p>\n Animalele castrate ?i supraponderale sunt deosebit de sensibile la diabet. Mahmureala este mai frecvent? dec\u00e2t pisicile. Anumite rase par, de asemenea, mai susceptibile, inclusiv pisici siameze ?i Maine Coons. A bea mai mult este unul dintre cele mai evidente simptome ale diabetului. \u00cen consecin??, pisica va trebui s? treac? ?i mai mult? urin?. S-ar putea s? sl?beasc?, chiar dac? m?n\u00e2nc? mai mult dec\u00e2t \u00eenainte. C?derea p?rului, m?trea?a ?i un strat plictisitor sunt, de asemenea, semne ale diabetului.<\/p>\n \u00a9 iStockphoto.com <\/p>\n Spre deosebire de diabetul de tip I, diabetul de tip II necesit? administrarea de insulin?. Boala devine periculoas? atunci c\u00e2nd a?a-numita cetoacidoz? – acestea sunt produse metabolice speciale – se acumuleaz? \u00een s\u00e2nge. Semne ale acestui fapt sunt apatia, pierderea poftei de m\u00e2ncare, cre?terea consumului de alcool ?i respira?ia profund? ?i gr?bit?. \u00cen acest caz, consulta?i imediat un medic veterinar. Acestea fiind spuse, dac? i se administreaz? tratamentul potrivit, o pisic? diabetic? poate tr?i o via?? lung? ?i bun?.<\/p>\n O infec?ie cu virusul leucemiei feline, pe scurt FeLV, nu duce \u00eentotdeauna la boli, adic? la dezvoltarea cancerului de s\u00e2nge. O mare parte din pisicile infectate reu?esc s? lupte cu virusul cu succes. Dac? nu este cazul, virusurile se r?sp\u00e2ndesc \u00een s\u00e2nge \u00eenainte de a ataca m?duva osoas?. \u00cen acest moment boala poate fi tratat? \u00een continuare bine. Cu toate acestea, dac? viru?ii pot fi detecta?i \u00een continuare dup? 16 s?pt?m\u00e2ni, boala va persista o via?? \u00eentreag?. Probabilitatea ca animalul s? moar? \u00een decurs de trei p\u00e2n? la cinci ani este de 80%.<\/p>\n La unele animale, primele simptome nu apar dec\u00e2t la ani dup? infec?ie. Acestea variaz? de la anemie, febr?, dificult??i de respira?ie, v?rs?turi ?i diaree la simptome neurologice ?i formarea tumorii. Deoarece boala sl?be?te ?i sistemul imunitar, infec?iile care sunt inofensive \u00een sine pot pune via?a \u00een pericol. Virusul se transmite numai prin contact direct cu o pisic? infectat?. Dar aici este adesea suficient s? ne adulmec?m reciproc. Exist? o vaccinare, dar aceasta duce la dezvoltarea tumorilor mai des dec\u00e2t altele.<\/p>\n Infec?ia cu virusul imunodeficien?ei feline sau FIV pe scurt, apare de obicei printr-o mu?c?tur?. Deoarece pisicile masculi necastrate sunt deosebit de predispuse la lupte, boala este cea mai frecvent? la ele. Virusul supravie?uie?te doar c\u00e2teva secunde \u00een vecin?tate. Infec?ia r?m\u00e2ne adesea nedetectat? la \u00eenceput. Primele simptome apar de obicei numai dup? ani. Cu toate acestea, nu sunt u?or de atribuit. Printre altele, poate duce la pierderea poftei de m\u00e2ncare, pierderea \u00een greutate ?i anemie.<\/p>\n \u00a9 iStockphoto.com <\/p>\n Deoarece celulele imune afectate de virus nu mai sunt capabile s? se fereasc? de agen?ii patogeni inofensivi, susceptibilitatea pisicilor afectate de a se infecta cu alte boli cre?te – p\u00e2n? c\u00e2nd sistemul imunitar se pr?bu?e?te complet ?i animalul moare. Odat? bolnav, nu este posibil? nicio vindecare. Cu grij? bun?, pisica poate ajunge \u00eenc? la o v\u00e2rst? \u00eenaintat?. Este recomandabil s? ?ine?i animalul \u00een interior pentru a preveni infec?iile. \u00cen acest fel, evita?i ca alte pisici s? fie infectate cu virusul FIV.<\/p>\n Tensiunea arterial? ridicat? poate avea mai multe cauze: La fel ca la oameni, excita?ia poate duce ?i la hipertensiune arterial? la pisici. Dac? tensiunea arterial? este \u00een mod constant ridicat?, diverse alte boli pot fi motivul. Aceasta se nume?te hipertensiune secundar?. Posibile boli de baz? includ diabetul, o tiroid? hiperactiv? sau o boal? de rinichi. Anumite medicamente pot declan?a ?i hipertensiunea arterial?.<\/p>\n \u00cen primul r\u00e2nd, este important s? afl?m dac? hipertensiunea arterial? se datoreaz? unei alte boli. Dac? acesta este cazul, trebuie tratat. Dac? hipertensiunea arterial? este l?sat? netratat?, organele pisicii pot fi deteriorate permanent. Rinichii, inima, creierul ?i ochii pot fi afecta?i. Ocazional, hipertensiunea netratat? poate duce la orbirea pisicii.<\/p>\n \u201eGhidul practic Kosmos pentru bolile pisicilor\u201d poate fi g?sit aici.<\/p>\n Cartea \u201eKatzenkrankheiten\u201d poate fi g?sit? aici.<\/p>\n \u201eC?utare rapid? a bolilor pisicilor: ce \u00eei lipse?te pisicii mele?\u201d ve?i g?si aici.<\/p>\n Linkurile marcate cu un asterisc (*) sunt a?a-numitele linkuri de afiliere. Dac? face?i clic pe un link afiliat ?i cump?ra?i prin acest link, vom primi un comision de la magazinul online sau furnizorul \u00een cauz?. Pentru tine pre?ul nu se schimb?. <\/p>\n Citi?i ?tirile pentru o lun? acum gratuit! * * Testul se \u00eencheie automat. <\/p>\n Mai multe despre acest lucru ?<\/p>\n ?TIRI DIN RE?EA <\/p>\n C\u00e2?tig? acum adev?rate c??ti f?r? fir de la JBL! (E-media.at)<\/p>\n Acces nou (yachtrevue.at)<\/p>\n 8 motive pentru care este minunat s? fii singur (lustaufsleben.at)<\/p>\n Burger de creve?i de somon cu maionez? wasabi ?i castravete cu miere (gusto.at)<\/p>\n \u00cen noua tendin??: Shock-Down – c\u00e2t timp poate rezista economia blocajelor? (Trend.at)<\/p>\n Cele mai bune 35 de serii de familie pentru a r\u00e2de ?i a se sim?i bine (tv-media.at)<\/p>\n E-Scooter \u00een Viena: to?i furnizorii ?i pre?urile 2020 \u00een compara?ie (autorevue.at)<\/p>\n ” <\/p>\n A face fa?? dramelor lui Anton Cehov este unul dintre cele mai provocatoare lucruri pe care actorii ?i regizorii le pot \u00eent\u00e2lni: Aici este necesar? p?trarea cercului, transformarea plictiselii \u00een atmosfer?, de la oprire la tensiune. Importantul compozitor maghiar Peter E\u00f6tv\u00f6s reu?e?te s? fac? acest lucru foarte bine cu mijloacele sale muzicale: mult-l?udatul s?u decor al \u201eTri Sestri\u201d (\u201eTrei surori\u201d) este, de asemenea, un succes apreciat pentru Opera de Stat din Viena.<\/p>\n \u00a9 Michael Poehn <\/p>\n Trei surori au r?mas \u00een provinciile ruse?ti ?i au disp?rut \u00eencet aici. Moscova este obiectivul de neatins al dorului ?i fiecare persoan? care a ac?ionat a e?uat \u00een felul s?u. E\u00f6tv\u00f6s spune aceast? poveste f?r? complot \u00een trei etape din perspectiva surorilor Irina ?i Mascha ?i a fratelui Andrej, care viseaz? la o carier? academic? \u00een capital?. E\u00f6tv\u00f6s folose?te o tehnic? pe care compozitorul Viktor Ullmann, care a fost ucis la Auschwitz, a numit-o \u201epolytonal\u201d: un duet de dragoste extrem de romantic ?i minunate cantilene de durere asociate cu violoncelul ?i viola sunt juxtapuse cu pasaje atonale cu t?i?uri ascu?ite, cu soli maestrul concertului (fulminant: Albena Danailova).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Insuficien?? renal? cronic? Insuficien?a renal? cronic? este una dintre principalele cauze de deces la pisicile domestice \u00een v\u00e2rst?. ” Unele boli ale pisicilor pot fi recunoscute numai atunci c\u00e2nd este aproape prea t\u00e2rziu. Al?ii pot ucide animalul \u00een c\u00e2teva zile. Este cu at\u00e2t mai important s? lua?i \u00eentotdeauna \u00een serios orice schimb?ri care v? afecteaz? Read More…<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/b0xninjaz.net\/kk4kmo\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15842"}],"collection":[{"href":"http:\/\/b0xninjaz.net\/kk4kmo\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/b0xninjaz.net\/kk4kmo\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/b0xninjaz.net\/kk4kmo\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/b0xninjaz.net\/kk4kmo\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=15842"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/b0xninjaz.net\/kk4kmo\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15842\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15843,"href":"http:\/\/b0xninjaz.net\/kk4kmo\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/15842\/revisions\/15843"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/b0xninjaz.net\/kk4kmo\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=15842"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/b0xninjaz.net\/kk4kmo\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=15842"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/b0xninjaz.net\/kk4kmo\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=15842"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Fibrosarcom<\/h2>\n
Gripa pisic?<\/h2>\n
FIP<\/h2>\n
Boala de inima<\/h2>\n
Hipertiroidism<\/h2>\n
Diabetul zaharat<\/h2>\n
FeLV<\/h2>\n
Ajutoare pentru pisici<\/h2>\n
tensiune arterial? crescut?<\/h2>\n
Sfaturi de carte<\/h2>\n